Cooperarea 16+1

În anul 2012, a fost stabilit așa-numitul format de cooperare economică "16+1", între statele din Europa Centrală și de Est și China. Formatul "16+1" se referă la diferite mecanisme şi colaborări între China și 16 țări din Europa Centrală și de Est, reprezentând o modalitate de consolidare a relațiilor lor economice. De la momentul înființării, formatul de cooperare "16+1" a fost acceptat pe scară largă în țările Europei Centrale și de Est și a cunoscut evoluții accelerate. În ultimii doi ani, s-au desfășurat în mod regulat summit-uri între China și țările din Europa Centrală și de Est (TECE), pe baza unor mecanisme de cooperare deja existente sau în curs de evaluare.

Polonia a lansat strategia "Go China", menită să încurajeze antreprenorii polonezi să coopereze cu partenerii de afaceri din China și să exploreze piața chineză în plină expansiune.  Forumul de Investiții China, care a avut loc în Republica Cehă, a avut scopul de a intensifica relațiile economice dintre China și Republica Cehă. În ultimii ani, atât liderii politici, cât și cei din mediul de afaceri au demonstrat dorința de a dezvolta relațiile economice și comerciale: oportunitatea de cooperare a fost lansată.

Summitul China – CEE, respectiv reuniunile liderilor China – CEE la nivel de prim-miniștri, se desfășoară annual, împreună cu Forumul Economic și Comercial China – CEE. Este de remarcat faptul că s-au înregistrat progrese în instituționalizarea mecanismelor de cooperare în diverse domenii, aceasta realizându-se, de regulă, sub forma unei asocieri, unui forum sau unei oportunități de colaborare, care poate facilita contactele între China și CEE. Spre exemplu, Ungaria a găzduit Asociația de Promovare a Turismului, Instituțiilor și Agențiilor de Turism, iar Serbia va înființa o Federație China-TECE de Cooperare în domeniul Transporturilor și Infrastructurii. Biroul Executiv al Camerei mixte de Comerț China-TECE va fi localizat în Varșovia, iar secretariatul Mecanismului de Cooperare pentru Promovarea Agențiilor de Investiții va fi stabilit la Beijing și Varșovia. Bulgaria va găzdui Federația China-TECE de Cooperare în domeniul Agriculturii; Republica Cehă va găzdui Federația China-TECE a Șefilor Guvernelor Locale, iar România a luat inițiativa înființării unui Centru China-TECE pentru Dialog și Cooperare în domeniul Proiectelor Energetice.

 

- Exemple de structuri de cooperare sectorială* în format „16+1”-

 

 

Domeniul/denumire

Țara/înființare

  1. 1.

Turism (Asociația agențiilor de promovare a turismului și afacerilor în turism)

Ungaria – 2014

  1. 2.

Afaceri

Polonia – 2014

  1. 3.

Investiții („Secretariatul mecanismului de contact al agențiilor de promovare a investițiilor”)

Polonia / China – 2014;

 

  1. 4.

Învățământ superior („consorțium al institutelor de învățământ superior”)

China (Tianjin); Bulgaria este „președinte prin rotație” a părții europene – 2014

  1. 5.

Agricultură

Bulgaria – 2015

  1. 6.

Infrastructură, transporturi, logistică („asociație de cooperare”)

Serbia - 2015

  1. 7.

Energie („Centru de dialog”)

România - 2015

  1. 8.

Centrul de cooperare și schimburi între think-tank-uri

China – 2015

  1. 9.

Silvicultură

Slovenia  - 2015

  1. 10.

Cooperare între autoritățile locale

R. Cehă/China

 

a)          Context European

Parteneriatul Strategic dintre Uniunea Europeană (UE) şi China îşi are rădăcinile în “Acordul de Comerţ şi Cooperare” din 1985, şi cuprinde, în plus faţă de afacerile externe, aspecte de securitate şi provocări internaţionale precum schimbările climatice şi guvernanţa economiei mondiale[1]. Asocierea UE – China s-a extins prin crearea în 2003 a “Parteneriatului Strategic Comprehensiv”, şi în 2013 a “Agendei Strategice EU – China 2020”[2].

În domeniul energetic, relaţiile dintre UE şi China se sprijină pe cinci arii prioritare[3], acţiunile corespondente fiind dezvoltate şi dezbătute în ateliere de lucru, seminarii şi conferinţe parte a “Dialogului UE-China în domeniul energetic”:

  1. Energie din surse regenerabile
  2. Smart grids
  3. Eficienţa energetică în sectorul clădirilor
  4. Cărbune curat (Clean Coal)
  5. Energie nucleară

În iunie 2016, Uniunea Europeană și China au decis să dea un nou impuls Parteneriatului Strategic prin întărirea cooperării energetice cu orizontul anului 2020. În cadrul unei reuniuni de nivel înalt G20, Comisarul pentru Energie și Schimbări Climatice, Miguel Arias Cañete, împreună cu Directorul Administrației Naționale pentru Energie, Nur Bekri, au semnat o Foaie de Parcurs cu obiective clare în vederea atingerii acestei cooperări mai strânse.

b)         Context Naţional

 

La finalul anului 2014, în cadrul întâlnirii şefilor de guverne ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) şi China, administraţia Ponta a formulat initiaţiva înfiinţării “Centrului de Dialog şi Cooperare pentru proiecte energetice”. Propunerea încurajează reprezentaţii mediului academic, mediului de afaceri, instituţiilor legale şi guvernelor din China şi cele 16 state ale ECE, dar şi alte state, să promoveze şi să îşi împărtăşească experienţa în vederea extinderii şi dezvoltării continue a eforturilor lor[4]



[1] http://eeas.europa.eu/china/index_en.htm, ultima data accesat la 8 aprilie 2016

[2] http://eeas.europa.eu/china/docs/20131123_agenda_2020__en.pdf, ultima data accesat la 8 aprilie 2016

[3] https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/concrete_cooperation_projects_ec_china_energy_dialogue.pdf, ultima data accesat la 8 aprilie 2016

[4] http://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/wjdt_665385/2649_665393/t1224905.shtml, ultima data accesat la 8 aprilie 2016